Despre carte: an / Articolul este dedicat Hypatiei, prima femeie de știință, ucisă cu brutalitate de cler în primele secole ale creștinismului. HYPATIA (c. 370–415), matematician antic, astronom și filozof, prima dintre marile femei de știință. Fiica matematicianului Theon cel Tânăr (din Alexandria), care a predat la școala superioară de la Biblioteca din Alexandria. Ea a călătorit mult și a corespondat cu oameni luminați din Marea Mediterană. Ea a predat în Alexandria și a devenit un lider recunoscut al școlii filozofice neoplatonice. Scrisori adresate Alexandriei pur și simplu „filozofului” au fost înmânate Hypatiei. Ipatiei i se atribuie paternitatea a trei tratate de geometrie și algebră și a unuia de astronomie, care nu au ajuns la noi; o listă a lucrărilor ei este dată în enciclopedia bizantină a secolului al X-lea. – Dicționarul lui Svida (lexicon Suda). Printre lucrările ei de matematică s-au numărat probabil comentarii la Aritmetica lui Diophantus din Alexandria (secolul al III-lea) și secțiunile conice ale lui Apollonius din Perga (secolul al II-lea î.Hr.). Se crede că a treia carte a Almagestului lui Claudius Ptolemeu (secolul al II-lea) a fost comentată de Theon din Alexandria împreună cu Hypatia. De asemenea, se spune că a inventat sau a îmbunătățit mai multe instrumente științifice: un aparat pentru producerea apei distilate, un aparat pentru măsurarea densității apei, un astrolab și o planisferă (o hartă mobilă a cerului). Hypatia este creditată că a spus: „Este mai bine să gândești și să greșești decât să nu gândești deloc”. Cel mai rău lucru este să prezinți superstiția ca adevăr.” Moartea Hypatiei a fost violentă: a fost sfâșiată de o mulțime de creștini fanatici; Potrivit unor surse, ea a fost târâtă din public și tăiată până la moarte cu coji de stridii. Unii autori consideră moartea ei un asasinat politic.